Calendarul legumelor și fructelor de sezon în România

Echipa Bursa Agro· Redacția pieței en-gros · Actualizat 8 Octombrie 2026 · 9 minute

Calendarul legumelor și fructelor de sezon în România are patru etape: iarna, când piața trăiește din depozit și din import; primăvara, când solariile din sud pornesc oferta românească; vara, când câmpul dă vârful de cantitate și prețul minim al anului; toamna, când se recoltează marfa de depozitare și fructele de iarnă. Fiecare etapă schimbă prețul la poarta fermei și tipul de cumpărător activ.

Ghidul parcurge anul sezon cu sezon, apoi lună cu lună, și arată ce înseamnă calendarul pentru un vânzător care alege când să vândă și pentru un cumpărător care își planifică aprovizionarea. Datele sunt orientative: un an cald sau unul ploios le mută cu două-trei săptămâni.

Cum citești calendarul: câmp, solar, depozit și import

Același produs vine, în funcție de lună, din patru surse diferite, și fiecare are alt preț.

Câmpul dă cantitatea cea mai mare, în fereastra cea mai scurtă. Roșiile de câmp din august sunt cele mai ieftine roșii ale anului tocmai pentru că toți le au în același timp.

Solarul (neîncălzit) și sera (încălzită) întind sezonul la capete: roșii și castraveți din mai, un al doilea ciclu în octombrie-noiembrie, salată și verdețuri din martie. Marfa de solar costă mai mult pentru că este puțină.

Depozitul acoperă iarna cu produse care rezistă: cartofi, ceapă, morcovi, varză, mere, nuci. Prețul crește lent din toamnă până în primăvară, pe măsură ce stocurile scad și apar pierderile la sortare.

Importul umple golurile: iarna aproape totul la legumele proaspete (roșii, castraveți, ardei, salată), iar la fructe citricele și bananele tot anul. Când importul este ieftin, apasă pe prețul românesc chiar și în sezon.

Când citești lunile de mai jos, întreabă-te din care sursă vine marfa; răspunsul îți spune și unde este prețul.

Iarna (decembrie–februarie): marfa de depozit și importul

Iarna, oferta românească înseamnă aproape exclusiv depozit. Cartofii, ceapa, morcovii, varza albă, sfecla, țelina și merele de iarnă se vând din magazii și din celule frigorifice, în loturi mari, către depozite, lanțuri și procesatori. Nucile în coajă se vând tot iarna, cu vârf înainte de sărbători.

Legumele proaspete sunt import: roșii, castraveți, ardei, salată, dovlecei vin din Turcia, Spania, Grecia, Maroc, Italia. Puținele roșii și castraveți românești de seră încălzită se vând la prețuri mari, în cantități mici, mai ales către HoReCa și retail premium.

Decembrie are cea mai mare cerere din an pentru cartofi, varză, mere și nuci, din cauza sărbătorilor; livrările mari se planifică pentru primele trei săptămâni. În ianuarie piața se liniștește, iar în februarie stocurile încep să se termine: marfa rămasă cere sortare, apar pierderile, iar prețul la depozit urcă.

Pentru un cumpărător, iarna înseamnă contracte cu puțini furnizori stabili și atenție la calitatea la ieșirea din depozit.

Primăvara (martie–mai): solariile pornesc piața

Primăvara este tranziția cea mai delicată din an: depozitul se termină, câmpul încă nu dă nimic, iar prețurile legumelor românești sunt la maxim.

În martie apar primele verdețuri și salate din solariile din sud: salată verde, ceapă verde, ridichi, spanac, pătrunjel. În aprilie li se adaugă castraveții de solar și, spre finalul lunii, primele roșii de solar din bazinele cu tradiție, Matca, Băleni, Vidra, la prețul cel mai ridicat din an. Căpșunile de solar încep tot în aprilie.

Mai este luna în care piața românească se umple la loc: roșii de solar în cantități tot mai mari, castraveți, dovlecei timpurii, ardei de solar la sfârșitul lunii, salată din plin. La fructe, căpșunile de câmp pornesc în a doua jumătate a lunii, iar cireșele timpurii apar în ultimele zile. Cartofii noi din sud ies tot la sfârșit de mai.

Prețul coboară săptămână de săptămână în mai. Pentru vânzător, fiecare săptămână de avans față de vecini se plătește bine; pentru cumpărător, mai este luna trecerii de la import la marfa românească.

Vara (iunie–august): vârful ofertei românești

Vara este sezonul cu cea mai multă marfă românească și, de regulă, cu cele mai mici prețuri la poarta fermei.

Iunie: vârf la cireșe și căpșuni, roșii de solar din plin, castraveți, dovlecei, varză timpurie, cartofi noi, mazăre, fasole verde. Apar vișinele, caisele și primele piersici la sfârșitul lunii.

Iulie: încep roșiile de câmp, ardeiul gras, vinetele și castraveții de câmp. Pepenii verzi din Dăbuleni și din sudul Olteniei intră la mijlocul lunii, urmați de pepenii galbeni. La fructe: caise, piersici, cireșe târzii, mere de vară, prune timpurii spre final.

August: vârful roșiilor de câmp și al pepenilor, ardei gras din plin, început de ardei kapia, primele gogoșari la sfârșit, vinete, dovlecei. Prunele, piersicile, perele de vară și strugurii de masă timpurii completează oferta. Procesatorii cumpără roșii pentru bulion la prețul minim al anului.

Pentru vânzător, vara înseamnă viteză: marfa este perisabilă, oferta mare, iar diferența o fac sortarea și cumpărătorul găsit din timp. Pentru cumpărător, este momentul contractelor de volum.

Toamna (septembrie–noiembrie): recolta de depozitare și fructele de iarnă

Toamna se recoltează ce va hrăni piața până în primăvară și se vând ultimele legume de câmp.

Septembrie: vârf la ardei kapia și gogoșari, ultimele roșii de câmp, vinete, pepeni la final de sezon. Începe recoltarea cartofilor de toamnă, a cepei și a morcovilor pentru depozitare. La fructe: struguri de masă în vârf, prune, mere și pere de toamnă, primele nuci la sfârșitul lunii.

Octombrie: varza de toamnă pentru murat domină cererea, gogoșarii se termină, cartofii, ceapa și morcovii intră în depozite. Roșiile din al doilea ciclu de solar reapar la prețuri bune. Merele de iarnă, perele, gutuile, strugurii târzii și nucile sunt în plin sezon.

Noiembrie: varză, rădăcinoase, mere din depozit, nuci; ultimele roșii și castraveți de solar; importul crește la legumele de frunze. Piața se pregătește de iarnă.

Pentru vânzătorul cu depozit, toamna pune întrebarea anului: vinzi la recoltare, la preț mic și fără risc, sau depozitezi și vinzi în ianuarie-martie, mai scump, dar cu costuri și pierderi? Pentru cumpărător, toamna este luna contractelor pe iarnă.

Calendar lună de lună, pe scurt

Rezumat orientativ; anul agricol îl poate muta cu două-trei săptămâni.

Ianuarie: depozit (cartofi, ceapă, morcovi, varză, mere, nuci); import la roșii, castraveți, ardei, salată.

Februarie: depozit, cu stocuri în scădere și sortare; import la legumele proaspete.

Martie: salată, ceapă verde, ridichi, spanac din solar; ultimele stocuri de depozit; import la restul.

Aprilie: castraveți de solar, primele roșii de solar, căpșuni de solar, verdețuri; import încă dominant.

Mai: roșii și castraveți de solar din plin, dovlecei, ardei de solar la final, căpșuni de câmp, primele cireșe, cartofi noi.

Iunie: cireșe, căpșuni, roșii de solar, castraveți, dovlecei, varză timpurie, cartofi noi, vișine, caise.

Iulie: roșii de câmp, ardei gras, vinete, castraveți de câmp, pepene verde și galben, caise, piersici, mere de vară.

August: vârf la roșii de câmp și pepeni, ardei gras, început de kapia și gogoșari, prune, piersici, pere, struguri timpurii.

Septembrie: kapia și gogoșari în vârf, ultimele roșii de câmp, cartofi și ceapă de toamnă, struguri de masă, prune, mere, pere, primele nuci.

Octombrie: varză pentru murat, cartofi, ceapă, morcovi la depozitare, roșii de solar ciclul doi, mere de iarnă, pere, gutui, struguri târzii, nuci.

Noiembrie: varză, rădăcinoase, mere și nuci din depozit; ultimele legume de solar; importul crește.

Decembrie: depozit, cerere maximă de sărbători la cartofi, varză, mere, nuci; import la legumele proaspete.

Ce înseamnă calendarul pentru vânzător și pentru cumpărător?

Pentru vânzător, calendarul este un instrument de preț. Trei concluzii practice:

1. Capetele de sezon plătesc, mijlocul nu. Primele roșii de solar din mai și cele din ciclul doi de octombrie se vând mult mai bine decât cele de câmp din august. Dacă poți devansa sau întârzia cu două săptămâni, o faci.

2. În vârf de sezon, câștigă cine are cumpărătorul dinainte. În august nu mai cauți clienți pentru roșii, îi ai din iulie. Publică anunțurile și răspunde la cererile de cumpărare înainte ca marfa să fie în ladă.

3. Depozitarea este o decizie de calcul, nu de speranță: cost de păstrare, pierderi la sortare și prețul de iarnă față de cel de la recoltare.

Pentru cumpărător, calendarul este un instrument de planificare. Contractezi marfa de depozit în octombrie, nu în februarie. Treci de la import la producția românească în mai, când prețul începe să coboare, și înapoi în noiembrie. Pui cererile de cumpărare pentru sezonul de vârf cu câteva săptămâni înainte; pe o bursă online precum Bursa Agro, cererile sunt publice și producătorii fac oferte direct.

Pentru amândoi, regula este aceeași: urmărește anunțurile și prețurile active, nu doar luna din calendar.

Întrebări frecvente

Când sunt roșiile românești de sezon și când sunt cele mai ieftine?

Roșiile românești au două ferestre principale. Prima este cea de solar, care începe la sfârșitul lui aprilie în bazinele din sud (Matca, Băleni, Vidra), are vârful în iunie și prețul cel mai ridicat al anului în primele săptămâni. A doua este cea de câmp, din iulie până în septembrie, cu vârf de ofertă și preț minim în august; atunci cumpără și procesatorii pentru bulion. Un al doilea ciclu de solar reapare în octombrie-noiembrie, la prețuri din nou bune. Din decembrie până în aprilie, piața este dominată de import, iar roșiile românești de seră sunt puține și scumpe.

Ce legume românești se găsesc iarna?

Iarna, oferta românească vine din depozit: cartofi, ceapă, morcovi, varză albă, sfeclă, țelină, păstârnac, la care se adaugă merele de iarnă și nucile. Acestea se vând în cantități mari, către depozite, lanțuri de magazine și procesatori, iar prețul urcă lent din toamnă până în primăvară, pe măsură ce stocurile scad. Legumele proaspete, roșii, castraveți, ardei, salată, sunt în această perioadă aproape în totalitate din import; puținele cantități românești provin din sere încălzite și se vând la prețuri mari. Varza pentru murat și cartofii au cererea de vârf în decembrie, înainte de sărbători.

Când încep fructele românești și în ce ordine vin?

Primele fructe românești sunt căpșunile, din solar în aprilie și din câmp din a doua jumătate a lui mai, urmate de cireșe la sfârșitul lui mai și în iunie. Vara continuă cu vișine, caise și primele piersici în iunie, apoi piersici, mere de vară și prune timpurii în iulie. August aduce prunele, perele de vară și primii struguri de masă. Septembrie este vârful strugurilor de masă și începutul merelor și perelor de toamnă, cu primele nuci la final. Octombrie încheie cu merele de iarnă, gutuile, strugurii târzii și nucile, care se vând apoi din depozit toată iarna.

Cum folosesc calendarul de sezon ca să obțin un preț mai bun?

Dacă vinzi, țintește capetele de sezon, când marfa este puțină: primele săptămâni de solar în primăvară și ciclul doi din toamnă aduc prețuri mult mai bune decât vârful de câmp. Găsește cumpărătorul înainte ca marfa să fie gata, publicând anunțurile și răspunzând la cereri cu câteva săptămâni în avans. Pentru produsele de depozit, calculează dacă păstrarea până în iarnă acoperă costurile și pierderile. Dacă cumperi, contractează marfa de depozit la recoltare, în octombrie, treci la producția românească în mai și pune cererile de cumpărare înainte de vârful de sezon, ca producătorii să le vadă la timp.

Scris de Echipa Bursa Agro. Publicat 8 Octombrie 2026, actualizat 8 Octombrie 2026.

Produse legate

Pune ghidul în practică

Publicarea durează două minute, pe telefon. Contul se creează la final, cu datele păstrate.

Articole asemănătoare

Toate ghidurile